# Infarctul poate semăna cu o indigestie. Când este necesar apelul la 112, chiar în lipsa durerii toracice > Suspiciunea de infarct cere apel imediat la 112, chiar dacă simptomele sunt ușoare. Aspirina și nitroglicerina au condiții de administrare. Publicat: 14 noiembrie 2026, 13:06 · Actualizat: 14 noiembrie 2026, 13:06 · Autor: Bogdan Lazăr · Categorie: [Sănătate](https://men-style.ro/category/sanatate/index.html.md) · Pagina web: https://men-style.ro/2026/11/14/infarctul-poate-semana-cu-o-indigestie-cand-este-necesar-apelul-la-112/ · Publicație: Men Style ![Telefon fix pentru apeluri de urgență](https://men-style.ro/wp-content/uploads/2026/11/infarct-fara-durere-1024x683.jpg) **O senzație nouă de indigestie poate necesita apel imediat la 112 dacă ridică suspiciunea unui infarct, chiar fără durere toracică. Aceeași urgență există când manifestările sunt ușoare, se opresc și reapar sau persoana nu este sigură ce se întâmplă.** 15 minute nu reprezintă un interval de așteptare pentru apariția durerii: suspiciunea de infarct cere ajutor imediat. Sub 16 ani, aspirina nu se administrează fără indicație medicală. Mai puțin de 10 minute este ținta pentru interpretarea electrocardiogramei prevăzută în ghidul european găzduit de Ministerul Sănătății. Cel mult 60 de minute după recoltare este ținta aceluiași ghid pentru rezultatul analizei de troponină. 300 mg de aspirină este doza menționată în recomandările britanice pentru adultul căruia medicamentul îi este potrivit și care nu are alergie. Apelul la urgență are prioritate, iar administrarea se discută cu operatorul. ## O senzație de indigestie nu exclude o urgență cardiacă Arsura sau apăsarea resimțită ca o problemă digestivă nu identifică singură stomacul drept cauză. O manifestare nouă ori diferită de episoadele anterioare necesită atenție, mai ales dacă este însoțită de dificultăți respiratorii, transpirație, greață, amețeală sau disconfort în maxilar ori spate. Nici lipsa acestor manifestări asociate nu permite excluderea infarctului acasă. Semnele posibile, inclusiv în absența durerii toracice, sunt: - Respirația dificilă, fără să existe neapărat o apăsare toracică. - Transpirația rece, senzația de amețeală, leșinul sau o slăbiciune diferită de cea obișnuită. - Greața, episoadele de vărsături ori disconfortul asemănător indigestiei. - Durerea sau jena localizată la spate, maxilar, gât, umăr ori braț. - Oboseala neobișnuită sau senzația că inima bate prea repede ori neregulat. Dificultatea severă de a respira, paloarea, culoarea albăstruie sau gri a pielii și lipsa reacției persoanei impun intervenție imediată. Pe pielea brună sau neagră, modificarea culorii poate fi observată mai ușor în palme. Respirația este sever afectată inclusiv atunci când persoana gâfâie, pare că se sufocă sau nu poate rosti cuvinte. În România, serviciul 112 poate fi apelat gratuit, la orice oră, din întreaga țară. Persoana cu suspiciune de infarct nu trebuie să conducă până la spital: agravarea poate surveni pe traseu, în timp ce ambulanța permite începerea îngrijirilor înainte de internare. ## Apelul și supravegherea persoanei au prioritate Până la sosirea echipajului, pașii practici sunt: La telefon se descrie ce se întâmplă și se comunică locul urgenței, poziția apelantului, numele și numărul său de telefon. Apelantul răspunde întrebărilor și încheie convorbirea numai la indicația operatorului. Persoana care este conștientă rămâne în repaus, într-o poziție confortabilă, cu sprijin pentru spate. Poate sta pe podea, cu genunchii îndoiți, sau pe un scaun dacă prima variantă nu este posibilă. Se verifică în continuare dacă persoana răspunde și dacă respirația este normală. Căutarea medicamentelor nu trebuie să întârzie chemarea ambulanței. Operatorul trebuie informat despre tratamentele luate, alergii și riscul de sângerare. Dacă persoana devine nereactivă și respirația nu mai este normală, se începe resuscitarea conform instrucțiunilor dispecerului. Infarctul și stopul cardiac sunt situații diferite. Primul întrerupe circulația sângelui către o porțiune a inimii; al doilea presupune oprirea bruscă a funcției cardiace. Un infarct poate declanșa stop cardiac, dar acest lucru nu se întâmplă în fiecare caz. ## Aspirina și nitroglicerina au condiții de administrare Asociația Americană a Inimii recomandă contactarea serviciului de urgență înaintea administrării aspirinei și respectarea indicațiilor operatorului, care poate verifica riscurile. Existența unei alergii sau a unui risc de hemoragie trebuie spusă explicit. Nitroglicerina se folosește numai dacă a fost prescrisă persoanei respective. Nu se administrează după utilizarea recentă de sildenafil sau tadalafil; aceste medicamente trebuie menționate în convorbirea cu operatorul. Nici pentru prevenție nu se începe aspirină zilnică din proprie inițiativă. Poate produce sângerări și nu este adecvată tuturor, inclusiv unor persoane cu diabet fără antecedente de infarct ori accident vascular cerebral. ## Diabetul poate face durerea mai puțin evidentă La persoanele cu diabet, lezarea nervilor poate diminua percepția durerii. Unele infarcte ajung astfel să fie descoperite ulterior, în timpul unor verificări medicale. Și la vârstnici, tabloul poate fi diferit de durerea toracică obișnuită. Femeile pot avea apăsare în piept, dar și manifestări fără durere toracică pronunțată. Oboseala, slăbiciunea, greața, dificultatea respiratorie și durerile din spate, umăr sau maxilar pot fi confundate cu stresul ori cu tulburări digestive. Absența unui factor de risc cunoscut nu schimbă necesitatea apelului de urgență atunci când există simptome suspecte. Infarctul poate apărea inclusiv în repaus sau în somn, după o creștere bruscă a efortului, în timpul activității afară pe vreme rece ori după stres fizic sau emoțional intens. ## Pulsul și tensiunea măsurate acasă nu stabilesc diagnosticul Nicio valoare a pulsului, tensiunii arteriale sau glicemiei nu poate fi folosită acasă drept prag sigur pentru confirmarea ori excluderea infarctului. Tensiunea poate fi normală, crescută sau scăzută. La spital, evaluarea include manifestările pacientului, semnele vitale și electrocardiograma (ECG), care înregistrează activitatea electrică a inimii. Analiza de sânge măsoară troponina, o proteină eliberată când mușchiul cardiac este lezat. Testarea sanguină poate fi repetată în cursul evaluării. Un infarct poate exista chiar fără modificări pe electrocardiogramă. Ecocardiografia ajută la evaluarea afectării inimii, iar coronarografia folosește un cateter, substanță de contrast și raze X pentru a identifica blocajul din arterele care o alimentează. Uneori, tratamentul poate începe în cadrul aceleiași proceduri. ## Tratamentul urmărește restabilirea rapidă a circulației Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, infarctul apare când sângele nu mai ajunge brusc într-o parte a mușchiului cardiac, de regulă din cauza unui cheag format după ruperea unei plăci de grăsime dintr-o arteră coronară. Fără oxigen, țesutul începe să moară în câteva minute; accesul rapid la îngrijire crește șansele de supraviețuire și recuperare. Boala cardiacă ischemică, aflată la originea majorității infarctelor, a provocat 9 milioane de decese în lume în 2021, aproximativ 13% din total. Față de anul 2000, numărul deceselor a crescut cu 2,7 milioane, deși rata ajustată pentru vârstă a scăzut cu aproximativ 15%. Creșterea și îmbătrânirea populației explică majorarea numărului absolut. În spital, angioplastia permite deschiderea arterei blocate cu ajutorul unui cateter; de obicei se montează un stent, un mic tub de plasă metalică ce menține vasul deschis. Când accesul rapid la această procedură nu este posibil, medicii pot folosi medicamente care dizolvă cheagul. Unii pacienți au nevoie de bypass coronarian: sângele este dirijat pe o rută alternativă, folosind un vas sănătos. Alegerea tratamentului depinde de gravitatea infarctului și de rezultatele investigațiilor. Medicația poate include antiagregante, care împiedică formarea altor cheaguri, statine pentru reducerea colesterolului, beta-blocante pentru diminuarea efortului inimii și inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, care protejează funcția cardiacă. Unele tratamente continuă toată viața; modificarea sau oprirea lor se discută cu medicul. ## Sarcina și copilăria cer atenție la semnele specifice În sarcină, durerea toracică ori dificultatea de a respira trebuie evaluate medical, chiar dacă apar intermitent. Durerea apărută brusc, cu caracter apăsător și extindere către brațe, spate, gât, maxilar sau abdomen necesită apel de urgență. La fel și afectarea severă a respirației, fără a aștepta asocierea tuturor celorlalte manifestări. Tratamentele prescrise nu se întrerup fără discuție cu medicul. La copii, o cauză cardiacă a durerii toracice este rară. Totuși, evaluarea medicală rapidă este necesară pentru durere intensă ori extinsă spre braț sau spate, leșin, boală cardiacă deja cunoscută, diabet de lungă durată sau antecedente familiale de moarte subită. Copilul nereactiv, care nu respiră normal, necesită apel la 112 și intervenție ghidată de dispecer. ## Prevenția și recuperarea continuă după urgență Riscul crește prin fumat, hipertensiune, colesterol ridicat, diabet, sedentarism, obezitate și stres. Vârsta și antecedentele familiale de boală cardiacă au, de asemenea, importanță. Alimentația bogată în sare, zahăr și grăsimi nesănătoase, consumul nociv de alcool și poluarea aerului contribuie la risc. Măsurile de prevenție includ renunțarea la tutun, mișcarea regulată, limitarea alcoolului și o alimentație cu fructe, legume și cereale integrale, cu mai puțină sare și grăsime saturată. Hipertensiunea, diabetul și colesterolul crescut necesită tratament atunci când sunt prezente. Recuperarea după infarct poate dura câteva săptămâni, dar pentru alte persoane se întinde pe luni sau ani. Sunt necesare repausul, inclusiv întreruperea temporară a muncii, și recuperarea cardiacă, care combină exercițiul supravegheat, controlul factorilor de risc și sprijinul psihologic. După un infarct, probabilitatea unui alt episod este mai mare. Revenirea la activitățile obișnuite, inclusiv la viața sexuală, se face treptat, cu stabilirea nivelului de efort împreună cu medicul. Anxietatea sau tristețea care persistă după primele 2-3 săptămâni justifică o discuție cu echipa medicală.