Un scandal de proporții zguduie lumea tenisului feminin cu doar două săptămâni înainte de startul turneului de la Roland Garros. Liderul mondial, Aryna Sabalenka, conduce o revoltă a jucătoarelor de elită, nemulțumite de modul în care sunt împărțiți banii, iar o măsură extremă, boicotul competiției programate între 18 mai și 7 iunie, este luată serios în calcul.
Sabalenka aruncă bomba
Chiar înaintea turneului WTA 1000 de la Roma, Aryna Sabalenka (27 de ani) a aruncat bomba. Lidera ierarhiei mondiale a șocat pe toată lumea când a afirmat că jucătoarele ar putea fi nevoite să boicoteze competițiile „dacă aceasta este singura mondalitate de a ne apăra drepturile”.
Iar frustrarea nu este doar a ei. Un grup mare de jucătoare de elită a semnat o scrisoare prin care își exprimă nemulțumirea legată de premiile financiare. Ele acuză că primesc o cotă tot mai mică din veniturile colosale pe care le generează pe teren, iar tensiunea a atins cote maxime.
Modelul american și lupta pentru supraviețuire
Coco Gauff, ocupanta locului 4 WTA la doar 22 de ani, susține ideea unui protest organizat. Tânăra americancă vede o soluție în sindicalizare, inspirată de modelul din baschetul feminin nord-american (WNBA), și nu exclude o acțiune radicală. „Cred că dacă toată lumea am trage în aceeași direcție și am colabora, pot să văd un boicot întâmplându-se 100%. Nu e doar despre mine, e despre viitorul sportului nostru, despre faptul că jucătoarele de astăzi nu au aceleași beneficii precum tenismenele de top, mai ales când vine vorba de sponsorizări și alte lucruri de genul”, a explicat Gauff.
Cum vine asta? V-ați gândit vreodată la diferențele uriașe dintre vârf și restul plutonului? Gauff le explică pe bune. „Poate că obținem mulți bani în afara terenului, dar dacă te gândești la jucătoarele de la locul 50 la 100, de la 50 la 200, cu toți banii generați de fiecare Grand Slam, e regretabil că sportivele din top 200 mondial de-abia rezistă, în timp ce în alte sporturi majore nici măcar nu există această dezbatere”, a continuat sportiva din SUA.
Într-un material publicat recent, după cum notează Dolcesport, jucătoarea a tras un semnal de alarmă clar: „Poți să pui presiune prin presă, da, dar indiferent de cât de mult vorbim, toată lumea se comportă de parcă nu ar fi nimic greșit”.
Negocieri și probleme ascunse
Poloneza Iga Swiatek (24 de ani, 3 WTA) preferă, cel puțin pentru moment, calea diplomației, deși susține demersul colegelor sale. „Cel mai important lucru e să avem o comunicare potrivită și conversații cu cei ce conduc, să stăm la masă să vorbim și poate să negociem. Sper că înainte de Roland Garros vom avea oportunitatea unor astfel de întâlniri și vom vedea cum vor merge”, a precizat ea.
Numai ca problema este mai adâncă decât o simplă creștere a premiilor. „Cred că am fost destul de rezonabile cu propunerea noastră și cu cerința de a primi un procent corect din venituri. Faptul că crește fondul de premiere nu e exact ce ne-am dorit, fiindcă procentul din venituri scade”, a explicat Swiatek.
Banii de pe hârtie nu sunt banii din cont.
Si Elena Rybakina (26 de ani, 2 WTA) a atins un punct extrem de sensibil. „Cred că îmbunătățirile de care avem nevoie nu sunt doar despre Grand Slam-uri sau bani. Mulți oameni nu știu că taxele sunt foarte mari. Poți câștiga mai mult, dar o mare parte e taxată. E o altă problemă. E dificil de spus. Așa cum am zis, de ani de zile sunt diferite probleme și niciodată nu am stat împreună pentru a face schimbări reale”, a subliniat campioana de la Australian Open.
Unitate și amenințarea finală
Dar lucrurile nu se opresc la taxe. Italianca Jasmine Paolini (30 de ani, 8 WTA) a amintit de lipsa unor plase de siguranță vitale pentru sportive, precum pensiile și concediile de maternitate. Ea a confirmat că unitatea din circuit este mai puternică decât oricând.
„Aspectul pozitiv e că suntem unite cu toate și că ne mișcăm în aceeași direcție. Grand Slam-urile cresc fondul de premiere puțin, dar nu un procentaj (n.r. vizibil) din cât de mult câștigă. Mai mult decât orice, ei nu contribuie la rezolvarea altor probleme. Dacă suntem cu toate de-acord, și cred că vom fi, luăm în considerare boicotul”, a punctat Paolini.
Până la startul primelor schimburi de mingi de pe zgura din capitala Franței, presiunea rămâne integral pe umerii organizatorilor, care trebuie să găsească urgent o cale de mijloc.
