Nu există un număr exact de minute după care ochii încep automat să fie afectați de statul la ecrane. Dr. Irina Bartoș, medic oftalmolog în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, spune că mai important decât căutarea unei limite „sigure” este modul în care folosim zilnic telefonul, laptopul sau monitorul. Expunerea prelungită poate duce la oboseală oculară, uscăciune, vedere încețoșată și dureri de cap, simptome pe care mulți le resimt după o zi lungă de muncă.
Dacă spre finalul zilei apar senzația de ochi „nisipoși”, imagine ușor dublată sau durere de cap, primul pas este să te uiți la rutină. Medicul explică limpede ce ajută în practică: „Important este modul în care folosim ecranele: să facem pauze regulate; să păstrăm o distanță corectă față de monitor (aproximativ 50-70 cm); să avem iluminare adecvată; să clipim mai des, deoarece în fața ecranelor frecvența clipitului scade. La copii și adolescenți, timpul petrecut pe dispozitive trebuie limitat și echilibrat cu activități în aer liber.”
Asta înseamnă, concret, să nu ții ecranul prea aproape de față, să lucrezi într-o lumină potrivită și să nu sari peste pauze. Potrivit Lyla, protejarea ochilor nu se rezumă însă doar la utilizarea ecranelor. Contează și controalele oftalmologice periodice, folosirea ochelarilor de soare cu protecție UV, spălatul corect pe mâini și evitarea atingerii ochilor cu mâini murdare.
Pentru copii și adolescenți, recomandările sunt mai stricte. Timpul petrecut pe dispozitive trebuie limitat și pus în echilibru cu activități în aer liber, pentru a proteja sănătatea ochilor pe termen lung. În cazul copiilor foarte mici, atenția este și mai mare. Cercetători din Marea Britanie cer reconsiderarea ghidurilor de utilizare a ecranelor pentru copiii sub doi ani, iar o analiză sistematică amplă a concluzionat că bebelușii sub doi ani nu ar trebui să aibă deloc timp intenționat de utilizare a ecranelor, din cauza impactului negativ asupra dezvoltării. Există și exemple aplicate în familie: Vanessa Gordon a stabilit pentru copiii ei, Sarah (12 ani) și Ben (8 ani), o limită de 20 de minute pe zi pentru Snapchat.
Și alimentația are un rol important în protejarea vederii. Sunt recomandate vitamina A din morcovi, cartofi dulci și ficat, luteină și zeaxantină din spanac și broccoli, Omega-3 din pește gras, nuci și semințe, precum și vitaminele C și E din citrice, ardei și migdale. În schimb, suplimentele nu trebuie privite ca o soluție universală. „În anumite situații, vitaminele și suplimentele pot fi utile, însă acestea nu trebuie administrate fără recomandare medicală. Unele produse conțin: luteină; zeaxantină; Omega-3; vitamine antioxidante; zinc. Acestea pot avea beneficii, însă nu înlocuiesc alimentația sănătoasă și controalele oftalmologice regulate. Recomandarea suplimentelor trebuie individualizată, în funcție de vârstă, stil de viață și afecțiunile asociate.”
O rutină simplă poate face diferența: monitorul așezat la 50-70 cm, pauze regulate, lumină bună, clipit mai des, timp afară cu copiii și ochelari de soare cu protecție UV la îndemână. Semnele că actuala rutină nu funcționează sunt clare: oboseală oculară, uscăciune, vedere încețoșată sau dureri de cap după perioade lungi petrecute la ecrane. Iar controlul oftalmologic periodic rămâne un pas esențial.
