Oboseala care nu trece, palpitațiile, tulburările digestive sau un ciclu menstrual dereglat nu apar mereu fără explicație. În unele cazuri, corpul reacționează la un stres relațional prelungit, iar consecințele nu se opresc la nivel emoțional. Aceste efecte pot fi resimțite prin simptome fizice clare.
Becca Scott, una dintre persoanele afectate, a fost diagnosticată cu sindromul oboselii cronice timp de 18 luni. Starea ei s-a ameliorat după ce a ieșit dintr-o căsnicie tensionată și denigrantă. „Îmi amintesc doar palpitațiile cardiace. Picioarele îmi erau grele, de parcă alergasem neîncetat.” Ea a mai spus: „Am avut copii și am fost împreună mult timp. Spui «asta e», pentru că nu știi altfel. Crezi că asta este iubirea.” În astfel de situații, nu scade doar energia, ci și capacitatea de a lua decizii și de a ieși din relația care întreține stresul.
Muriel Wallace-Scott, nutriționistă de clinică autoimună și practicantă de medicină funcțională, spune că vede frecvent femei care se confruntă cu oboseală cronică. Explicația ei este directă: „Când vă aflați sub stres, putem rămâne blocate într-o stare de luptă sau fugă.” Ea detaliază astfel reacția organismului: „Ceea ce se întâmplă atunci este că prioritatea corpului nostru este să supraviețuiască, nu să prospere. Nu se concentrează pe hormoni, pe un ciclu menstrual sănătos, pe o bună funcție tiroidiană sau pe digerarea ultimei mese. Își trimite toate resursele și energia disponibile către extremități și mușchi, astfel încât să puteți fugi cât mai repede.”
Potrivit datelor citate de Lyla, persoanele care au trecut prin stres sever sau traume sunt cu 36% mai predispuse să dezvolte boli autoimune precum artrita reumatoidă, Lupus, Psoriazis, Hashimoto și boala Crohn. Becca Scott a dezvoltat boala Crohn încă din copilărie, într-un mediu familial conflictual, iar mai târziu a avut și tiroidită Hashimoto. Povestea ei arată cum tensiunea din relația romantică ulterioară i-a agravat aceste afecțiuni. Muriel Wallace-Scott explică mecanismul: „Sistemul imunitar funcționează foarte strâns cu sistemul nostru nervos. Când vă aflați într-o stare de hipervigilență, sistemul dumneavoastră imunitar are tendința de a suprareacționa și la amenințări foarte mici. Așadar, răspunsul dumneavoastră inflamator (modul în care celulele imunitare lucrează în echipă) nu mai funcționează bine, ceea ce poate duce la boli autoimune precum Lupus sau Crohn.”
După ieșirea din relația dificilă, Becca Scott a simțit o schimbare rapidă. „Mi-a revenit fața. Dintr-odată mi-am recăpătat puterea. A fost ca un bec care s-a aprins.” Muriel Wallace-Scott descrie această situație drept o problemă de „cauză de menținere”: „În homeopatie o numim o cauză de menținere. Dacă cineva locuiește cu sau este constant înconjurat de oameni care îl fac să se simtă groaznic, nu va avea niciodată multă încredere, vitalitate sau bucurie. Va fi cronic stresat și asta îi va afecta sănătatea.”
Semnalele care merită urmărite sunt cele care revin constant: oboseală greu de explicat prin ritmul zilnic, palpitații, imposibilitatea de a vă relaxa nici acasă, probleme digestive, inflamație și senzația că organismul nu mai face față. „Casa dumneavoastră, relațiile dumneavoastră, ar trebui să fie locul sigur unde vă puteți deconecta, recupera și reseta. Când oamenii nu se pot odihni și digera, acest lucru își lasă amprenta.”
Există și date care arată gravitatea problemei. Un studiu din 2010 a constatat că relațiile proaste cresc riscul de deces cu 50%, echivalentul fumatului a 15 țigări pe zi. Muriel Wallace-Scott explică și de ce ieșirea dintr-o astfel de relație poate fi atât de grea: „Este vorba despre evaluarea cât de mult acea relație, acea toxicitate, acel stres afectează sănătatea lor, pentru că este o situație de tipul oului și găinii. Dacă un individ se simte inflamat, obosit și afectat, se va simți blocat și mai dependent de partenerul său. Este vorba despre a încerca să facem persoana cât mai rezilientă și sănătoasă posibil, astfel încât să se simtă în măsură să înceapă să facă schimbări mai mari în viața ei.”
La nivelul cel mai grav al acestui tip de violență, cifrele din Marea Britanie indică un pericol evident: numărul femeilor ucise de bărbați a fluctuat între 124 și 168 pe an, iar 62% dintre ele au fost ucise de un partener actual sau fost.
