Perioadele lungi de stat jos, fără întrerupere, pot conta mai mult decât pare la prima vedere. Un studiu arată că intervalele de cel puțin 30 de minute petrecute așezat, neîntrerupt, sunt asociate cu un risc mai mare de deces cauzat de cancer. În schimb, persoanele care se ridică regulat, chiar și doar pentru puțin timp, au avut un risc mai mic de deces din această cauză.
Ideea importantă este că nu contează doar numărul total de ore petrecute pe scaun într-o zi. Doi oameni pot sta jos la fel de mult, dar cel care își întrerupe mai des sedentarismul ar putea avea un avantaj. Totuși, studiul nu spune că statul pe scaun provoacă direct cancer. Cercetarea indică o asociere, nu o relație de cauzalitate dovedită.
Mesajul practic este simplu și ușor de aplicat: nu este nevoie să aștepți o sesiune lungă de sport ca să compensezi o zi întreagă petrecută la birou. Sugestia principală este să te ridici și să te miști un minut sau două la fiecare 20-30 de minute. Asta poate însemna să mergi să îți iei ceva de băut, să faci câțiva pași prin casă, să vorbești la telefon stând în picioare sau să faci o scurtă plimbare până la imprimantă.
Pentru cei care lucrează la birou, aceste pauze pot fi legate de gesturi deja obișnuite, cum ar fi finalizarea unui mail mai lung, primirea unui apel sau umplerea sticlei cu apă. Pentru cei care lucrează de acasă, chiar și o pauză de un minut pentru a face turul camerei poate intra în aceeași logică. Potrivit Lyla, unele relatări au pus accent pe o reducere de 20% a riscului de deces din cauza cancerului. Cercetătorii explică însă că este vorba despre o diferență relativă. În exemplul oferit de ei, asta ar însemna o scădere de la aproximativ cinci la patru decese la 100 de persoane.
Studiul nu trebuie citit ca un motiv de panică. El nu spune că o perioadă aglomerată, în care ai stat mult jos, produce ceva ireparabil. În schimb, atrage atenția că un tipar repetat, bazat pe ședere lungă și neîntreruptă, merită întrerupt. Tocmai aici apare partea încurajatoare: vorbim despre o schimbare mică, accesibilă și realistă.
Cercetătorii au încercat să reducă și o problemă frecventă în astfel de analize, anume posibilitatea ca unele persoane să fi stat mai mult jos pentru că deja se simțeau rău înainte de diagnostic. Din acest motiv, au exclus primii doi ani de date din studiu. Chiar și așa, există limite clare. Datele provin din UK Biobank, unde participanții tind să fie mai sănătoși și mai înstăriți decât populația generală. Asta înseamnă că rezultatele s-ar putea să nu se potrivească la fel pentru toată lumea, inclusiv pentru persoanele tinere cu risc inițial mai mic de cancer, pentru persoanele cu dizabilități sau pentru cei care au locuri de muncă fizice active.
De asemenea, studiul nu arată ce tipuri de cancer sunt mai influențate, pentru că analizează decesele cauzate de cancer în general, nu forme specifice. Nici diferențele dintre femei și bărbați nu sunt clarificate aici, iar măsurătorile activității au fost colectate pe o perioadă relativ scurtă, ceea ce poate să nu surprindă perfect obiceiurile pe termen lung. Concluzia utilă rămâne însă aceeași: ridică-te la fiecare 20-30 de minute și mișcă-te unul-două minute. Nu înlocuiește mișcarea regulată, dar o completează foarte bine.
