Televizorul frecvent a fost legat de volume cerebrale mai mici la adulți cu vârsta medie de 53 de ani

Televizorul frecvent a fost legat de volume cerebrale mai mici la adulți cu vârsta medie de 53 de ani

Aproximativ 1.700 de adulți au prezentat la RMN diferențe cerebrale clare după o analiză care a comparat privitul la televizor cu timpul petrecut pe scaun la muncă. Vârsta medie a participanților a fost de 53 de ani. Față de cei care se uitau la televizor „niciodată” sau „rar”, participanții care au privit „foarte des” au avut volume cerebrale mai mici.

Zonele modificate sunt legate de primele semne ale bolii Alzheimer. Participanții au făcut parte din studiul Atherosclerosis Risk in Communities și au fost înrolați între anii 1987 și 1989. Ei au notat cât de des se uitau la televizor în timpul liber, pe o scară de la „niciodată/rar” la „foarte des”, și au evaluat și timpul petrecut stând pe scaun la locul de muncă. După mai bine de două decenii, au făcut un examen RMN cerebral.

Analiza arată că nu orice perioadă petrecută pe scaun are același efect. Persoanele care au raportat mult timp pe scaun la locul de muncă au avut lobi frontali și occipitali mai mari și un volum de hiperintensitate a substanței albe mai redus, un semn al unei sănătăți mai bune a creierului. Hiperintensitățile sunt un indicator clar al bolii vaselor mici de sânge și semnalează de obicei și un declin cognitiv sau chiar demența.

David Raichlen, profesor de științe biologice la USC Dornsife și autorul principal al studiului, a explicat că accentul nu ar trebui pus doar pe durata statului jos. „De ani de zile ne-am concentrat pe cât de mult stau oamenii pe scaun. Descoperirile noastre sugerează că ar trebui să acordăm atenție și la ceea ce fac ei în timp ce stau jos.”

Potrivit Lyla, consumul mare de TV a micșorat lobii occipitali și frontali. Aceste regiuni sunt asociate cu procesarea vizuală și controlează și funcțiile executive. Diferențele au rămas clar vizibile chiar și după controlarea altor factori. Cercetătorii au izolat influența activității fizice și a diabetului și au ținut cont de indicele corporal, fumat și alcool.

Rezultatele au fost analizate separat pe sexe, iar majoritatea modificărilor au fost observate la bărbați. Această vulnerabilitate cerebrală specifică a apărut pentru ambele tipuri de stat pe scaun. Datele indică astfel că bărbații par mai vulnerabili la schimbările observate în urma anilor de astfel de obiceiuri sedentare.

Studiul arată și o diferență importantă între relaxarea pasivă și activitățile sedentare cu stimulare intelectuală. Munca de birou ar putea avea un rol protector tocmai prin această stimulare. În schimb, statul pentru a privi emisiuni TV a fost direct asociat cu un risc crescut de declin cognitiv.

Natan Feter, cercetător postdoctoral la USC Dornsife și autor corespondent al studiului, a spus că aceste rezultate pot deschide drumul spre recomandări medicale mai precise. „Încurajăm frecvent publicul să nu petreacă prea mult timp stând jos, dar experții ar putea dori să extindă această recomandare pentru a include activitățile făcute în timp ce stau, deoarece acestea par să aibă un impact distinct asupra sănătății creierului.”

Cercetarea are și limite clare. Datele despre timpul petrecut stând jos au fost auto-raportate, iar participanții nu au făcut un RMN inițial. Cercetările viitoare ar putea începe cu o scanare de bază. Dacă apar semne de declin cognitiv la tine sau la cei dragi, este indicat sfatul unui specialist.