O decizie de campion: România înainte de America
La 16 ani, David Popovici a primit o ofertă pe care puțini ar refuza-o: o invitație de a se antrena în Statele Unite, venită direct de la Bob Bowman, omul care l-a transformat pe Michael Phelps în legendă. Popovici a spus nu. A ales să rămână acasă, în România, alături de antrenorul său, Adrian Rădulescu, și de echipa cu care a crescut.
Valul de oferte nu s-a oprit acolo. După Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2021, sportivului i s-au deschis ușile unor universități americane de prestigiu, printre care Stanford, Harvard, USC și Florida. Răspunsul a rămas același. Pentru Popovici, legătura cu oamenii alături de care lucra deja și continuitatea au cântărit mai mult decât mirajul american.
Presiunea succesului și perfecțiunea în cifre
Aceste alegeri au fost explicate într-un interviu acordat revistei italiene Gazzetta dello Sport. Conform publicației Dolce Sport, jurnaliștii l-au numit „al doilea român din Roma”, o comparație cu Cristian Chivu, antrenor la Inter Milano. Popovici a declarat că nu l-a întâlnit pe Chivu, dar că respectă asocierea și nu o vede ca pe o rivalitate, competiția lui fiind strict în bazin.
În același interviu, înotătorul a vorbit despre costurile performanței. A descris perioada de după titlul olimpic de la Paris ca fiind cea mai stresantă din viața sa. Proba de 200 m liber a devenit o obsesie, iar Popovici a mărturisit că abia după un an a putut să revadă cursa cu detașare. Întrebat care ar fi în înot echivalentul notei 10 obținute de Nadia Comăneci, răspunsul său a fost specific și măsurabil: un timp sub 46 de secunde la 100 m liber sau sub 1:41 la 200 m liber. În acest sport, cronometrul este singurul arbitru.
Viața dincolo de bazin
Când nu se antrenează, sportivul în vârstă de 21 de ani studiază asistența socială și se implică în proiecte caritabile, contribuind la strângerea a peste un milion de euro. Printre pasiunile sale se numără motocicletele, amintind de o vacanță petrecută pe două roți în Sicilia, dar și mașinile, pe care le vede ca pe niște mijloace de transport „puțin periculoase”.
