Felul în care stăm jos peste zi contează pentru sănătate, nu doar numărul total de ore petrecute pe scaun sau pe canapea. Un studiu publicat în PLOS Medicine arată că perioadele lungi și neîntrerupte de sedentarism au fost asociate cu un risc mai mare de deces prin cancer. Cercetătorii au identificat o creștere cu 10% a acestui risc pentru fiecare oră în plus de comportament sedentar prelungit.
În același timp, chiar și mișcarea ușoară, introdusă în pauze scurte, pare să conteze. Înlocuirea unei ore de stat jos cu activitate fizică ușoară, precum călcatul cămășilor, spălatul vaselor sau mersul pe jos, a fost asociată cu o reducere a riscului cu 12%. Asta înseamnă că nu doar antrenamentele clasice sunt relevante, ci și gesturile simple din timpul zilei, fie că lucrați la birou, conduceți mult sau vă petreceți serile în fața televizorului.
Studiul definește comportamentul sedentar ca activități cu consum redus de energie, făcute în poziția șezând, înclinat sau culcat, timp de cel puțin 30 de minute. Autorii au observat că persoanele care au petrecut cel mai mult timp sedentar dintr-o dată au avut un risc mai mare pentru mortalitatea prin cancer, pentru incidența generală a cancerului, pentru cancerele legate de obezitate și pentru cele legate de diabetul de tip 2. Potrivit Lyla, inclusiv formele foarte accesibile de mișcare au fost asociate cu un risc mai mic.
Concret, o reducere de 30 de minute a timpului petrecut jos prin exerciții moderate, cum ar fi spălatul pe jos sau mersul alert, a fost legată de o scădere cu 8% a riscului. De asemenea, cinci minute de activitate viguroasă, de pildă alergat sau joc de baschet, au fost asociate cu o reducere de 22%. „Descoperirile noastre sugerează că efectele asupra sănătății ale comportamentului sedentar pot depinde nu doar de timpul sedentar total, ci și de faptul dacă acest timp este acumulat în perioade prelungite sau întrerupt de activitate.” Aceasta este concluzia autorilor studiului din PLOS Medicine.
Mesajul practic este simplu: într-o zi aglomerată, merită să evitați blocurile lungi de stat jos. Acasă, asta poate însemna să împărțiți treburile în reprize scurte de 5-10 minute. La birou, vă puteți ridica după 30 de minute, puteți merge puțin înainte de următorul apel video sau puteți face o sarcină simplă în picioare. „Ghidurile actuale de sănătate se concentrează intens pe exercițiile moderate sau viguroase, dar descoperirile noastre arată că mișcarea ușoară nu ar trebui ignorată.”
Datele auto-raportate arată că sedentarismul reprezintă aproximativ 55% din timpul de veghe, atât la copii, cât și la adulți. În plus, inactivitatea fizică este mai frecventă la nivel global în rândul femeilor, 34%, comparativ cu bărbații, 29%. Organizația Mondială a Sănătății a avertizat în 2024 că, dacă tendința actuală continuă, nivelurile de inactivitate fizică sunt proiectate să ajungă la 35% până în 2030. În același timp, țările și-au propus o reducere cu 15% a inactivității fizice până în 2030, comparativ cu 2010, dar OMS afirmă că suntem în afara țintei.
Contextul devine și mai important pe fondul creșterii îngrijorărilor legate de cancer. Estimările arată că numărul cazurilor de cancer mamar ar putea depăși 3,5 milioane până în 2050. „Studiile experimentale anterioare au arătat că întreruperea șederii prelungite cu scurte perioade de activitate poate îmbunătăți răspunsurile metabolice comparativ cu statul jos fără pauză.” Pentru persoanele de peste 60 de ani, care sunt mai puțin active decât adulții tineri, astfel de pauze pot fi cu atât mai importante.
