Pastila sau efortul?
Peste 100 de milioane de adulți din Statele Unite suferă de hipertensiune arterială, iar la nivel global cifra ajunge la un miliard. Un studiu recent arată o realitate familiară pentru mulți: după diagnostic, e mai ușor să iei o pastilă decât să-ți schimbi obiceiurile legate de mișcare și alimentație.
Cercetarea, publicată în revista Hypertension, a analizat un eșantion reprezentativ de 1.398 de adulți din SUA. Concluzia este directă: persoanele diagnosticate cu hipertensiune au arătat o intenție mai mare de a urma tratamentul medicamentos prescris de medic, dar, paradoxal, o intenție mai scăzută de a face sport și a mânca sănătos, în comparație cu persoanele fără această afecțiune.
Legătura s-a menținut chiar și după ce s-a luat în calcul doar intenția legată de medicație. Cu alte cuvinte, primirea diagnosticului a rămas asociată cu o dorință mai mică de a modifica stilul de viață.
Explicația psihologică a alegerii
Studiul a fost realizat de experți de la trei universități, inclusiv de la Annenberg Public Policy Center al Universității din Pennsylvania. Yotam Ophir, profesor la Universitatea din Buffalo și cercetător la APPC, explică diferența de atitudine. „Medicația și schimbările stilului de viață sunt ambele componente esențiale ale tratamentului pentru hipertensiune, dar descoperirile noastre sugerează că ele pot fi determinate de procese psihologice diferite”, afirmă el. Potrivit Revista Ioana lui Ophir, „oamenii par mai dispuși să urmeze recomandările medicului lor de a lua medicamente după ce au fost diagnosticați, mai ales dacă sunt îngrijorați de diagnosticul lor de hipertensiune, sau dacă cred că comportamentul este benefic. În contrast, un diagnostic reduce intențiile de a face schimbările de stil de viață care sunt, de asemenea, critice pentru controlul tensiunii arteriale.”
Pe scurt, un diagnostic clar nu garantează că vei urma complet tratamentul, care implică atât pastile, cât și mișcare și alimentație. Hipertensiunea este numită „ucigașul tăcut” pentru că poate evolua fără simptome, dar, lăsată necontrolată, afectează inima, creierul, rinichii și ochii.
Ce faci concret când schimbarea pare prea mare
Cercetarea nu susține că medicația este suficientă. Dimpotrivă, subliniază că ambele sunt esențiale. Sfatul practic este să nu pui presiune inutilă pe tine. Dacă ți-e mai ușor să începi cu tratamentul prescris, consideră-l fundația pe care construiești treptat celelalte obiceiuri sănătoase.
Adesea, propriile nevoi ajung pe ultimul loc, între așteptările altora și evitarea conflictelor. Așa devine dificil să-ți faci timp pentru sport, odihnă sau mese organizate. Schimbarea nu depinde doar de informație, ci și de cum îți faci loc în propriul program pentru lucrurile care te mențin sănătos. „Cercetările viitoare ne pot oferi o mai bună înțelegere a modului de a crește probabilitatea ca oamenii să se implice în schimbări sănătoase ale stilului de viață”, a adăugat Patrick E. Jamieson, co-autor al studiului și director la Annenberg Health and Risk Communication Institute.
