Ținutul capului aplecat spre telefon poate pune o presiune de aproximativ 27 de kilograme pe coloana cervicală. Specialiștii numesc această poziție „tech neck”, iar efectele ei nu se opresc la disconfortul de la finalul zilei. Repetarea posturii cu capul înclinat poate duce la deteriorarea discurilor, articulațiilor și mușchilor. La asta se adaugă și statul prelungit pe scaun, adesea în fața ecranelor, care intră în zona sedentarismului asociat deja cu riscuri crescute de boli de inimă și hipertensiune.
Telefonul nu influențează corpul într-un singur punct. Gâtul este primul care resimte efectele, dar apar și alte probleme: scăderea forței musculare, iritații ale pielii provocate de purtarea constantă a smartwatch-ului și, la copii, dificultăți care țin de dezvoltarea motricității fine. Aici intră mișcările mici și precise prin care copiii scriu, desenează, prind obiecte sau interacționează cu lumea fizică.
În cazul pielii, problema nu este dispozitivul în sine, ci mediul care se formează sub el. Dermatologul Justine Hextall explică: „Un mediu întunecat și umed, cum este zona de sub ceas, favorizează dezvoltarea drojdiilor și poate provoca iritații sau chiar eczeme.” Dacă smartwatch-ul este purtat aproape fără pauză, iar sub curea sau sub carcasa ceasului apar roșeață, mâncărime ori piele iritată, zona respectivă are nevoie de atenție și de mai puțin timp acoperită.
La ochi, legătura dintre ecrane și miopie este prezentată mai nuanțat. Un studiu desfășurat timp de peste 20 de ani asupra ochilor copiilor nu a identificat o legătură clară între miopie și activitățile de aproape, cum este privitul la ecran. Donald Mutti, profesor de optometrie la Ohio State University, spune: „Am urmărit dezvoltarea ochilor copiilor timp de peste 20 de ani și nu am găsit o legătură clară între miopie și activitățile desfășurate de aproape. În schimb, timpul petrecut afară pare să aibă un efect protector.” Potrivit Lyla, ideea utilă este că discuția despre vedere nu se reduce la mai puțin ecran, ci include și mai mult timp petrecut afară, mai ales în cazul copiilor.
Există și un efect mai puțin vizibil, dar relevant pentru sănătatea generală: forța musculară. Sedentarismul asociat utilizării tehnologiei contribuie la reducerea ei, iar scăderea forței de prindere a mâinii este considerată un indicator important al stării generale de sănătate. Ideea care reiese este că tehnologia nu afectează singură corpul, ci orele petrecute nemișcat și în posturi repetitive lasă urme mici care se adună în timp.
La copii, timpul excesiv în fața ecranelor poate influența dezvoltarea motricității fine. Sebastian Suggate, profesor de psihologia dezvoltării la Universitatea din Regensburg, rezumă riscul astfel: „Nu este sfârșitul lumii. Efectele sunt subtile, dar, dacă le privim la nivelul întregii societăți și pe parcursul mai multor generații, există riscul unei diminuări a capacității de a interacționa cu lumea reală.”
Schimbările care pot fi făcute imediat țin de postură, piele, timp petrecut afară și mișcare. Presiunea de aproximativ 27 de kilograme pe coloana cervicală apare când capul este aplecat repetat spre telefon, așa că primul lucru care merită corectat este felul în care este ținut ecranul, nu doar durata folosirii lui. O soluție practică este ridicarea telefonului mai aproape de nivelul ochilor.
Al doilea pas ține de smartwatch. Dacă este purtat constant, zona de dedesubt trebuie urmărită cu atenție, mai ales când devine umedă și rămâne acoperită mult timp. Iritațiile și eczema nu apar fără cauză, iar spațiul întunecat și umed de sub ceas poate favoriza dezvoltarea drojdiilor.
Pentru ochi, accentul util cade pe timpul petrecut afară, în special la copii. O rutină care include ieșiri în aer liber poate conta mai mult decât simpla interdicție a ecranului. În paralel, dacă programul înseamnă multe ore la birou și mult telefon între sarcini, partea de mișcare trebuie luată în serios, fiindcă sedentarismul legat de tehnologie înseamnă și pierdere de forță musculară în timp.
Dacă durerile de gât, erupțiile de sub ceas sau alte probleme persistă, soluția indicată rămâne consultul de specialitate, nu una improvizată.
