Când vine vorba despre fertilitate, discuția se oprește de obicei la somn, alimentație, alcool sau fumat. Un studiu recent realizat în Spania arată însă că și locul în care trăiești poate avea un rol important. Cercetătorii au identificat diferențe regionale semnificative în calitatea spermei, deși obiceiurile de viață ale participanților au fost foarte asemănătoare.
Între iunie 2024 și decembrie 2025, studiul prospectiv multicentric a inclus 386 de bărbați care au făcut evaluări ale fertilității în șapte centre de reproducere asistată din Spania. Cea mai bună calitate generală a spermei a fost observată în nordul țării. Acolo, numărul mediu total de spermatozoizi mobili a fost de 94,35 milioane, comparativ cu 50,11 milioane în Spania centrală. În nord au fost înregistrate și cea mai mare concentrație medie de spermatozoizi, de 80,96 milioane/ml, precum și o motilitate mai bună, de 44,79%.
Rezultatul care a atras cel mai mult atenția autorilor a apărut după ajustarea pentru factorii de stil de viață și cei sociodemografici măsurați. În aceste condiții, doar localizarea geografică și durata abstinenței au rămas asociate independent cu parametrii spermei. Cu alte cuvinte, diferențele dintre regiuni s-au menținut chiar și după ce cercetătorii au comparat stilul de viață al participanților. Potrivit Lyla, profesorul Rocío Núñez-Calonge, autorul principal, a explicat la a 42-a reuniune anuală a ESHRE de ce concluzia a fost importantă pentru echipă. „Ceea ce a fost cel mai remarcabil pentru noi a fost că parametrii superiori ai calității spermei au fost găsiți în mod constant în nordul Spaniei. În același timp, am fost surprinși să descoperim că obiceiurile stilului de viață erau foarte similare în toate zonele geografice studiate.”
Diferențele se văd clar și la motilitate. Motilitatea redusă a spermatozoizilor a fost observată la 23,9% dintre bărbații din nord, față de 55,4% în sudul Spaniei și 53,4% în Spania centrală. Asta înseamnă că în sud și în centru proporția a fost de peste două ori mai mare decât în nord.
Autorii nu spun că au stabilit definitiv cauza acestor variații, dar indică o direcție clară pentru cercetări viitoare. Ipoteza principală vizează expunerea diferită la mediu, mai ales la poluare și la alți contaminanți. Profesorul Rocío Núñez-Calonge a formulat astfel această posibilă explicație: „Dacă, pe baza rezultatelor acestui studiu, excludem obiceiurile stilului de viață masculin ca explicație pentru diferențele geografice observate în calitatea spermei, pare probabil ca aceste variații să fie în schimb legate de diferențe în expunerea la mediu, cum ar fi nivelurile de poluare sau alți contaminanți de mediu prezenți în acele zone.” Studiul menționează explicit poluarea, substanțele chimice industriale și compușii derivați din plastic. De asemenea, același autor a atras atenția că poluarea aerului, foarte prezentă în multe orașe mari, merită analizată suplimentar pentru posibilele efecte asupra fertilității masculine.
Cercetarea nu sugerează că stilul de viață sănătos nu mai contează. Din contră, autorii precizează clar că efectul pozitiv al unui stil de viață sănătos asupra calității spermei este bine stabilit. Însă tabloul complet pare să includă și factori aflați în afara controlului individual. Profesorul Karen Sermon, fost președinte imediat al ESHRE, a subliniat dimensiunea publică a problemei: „Deși este bine stabilit că un stil de viață sănătos are un efect pozitiv asupra calității spermei, efectul factorilor de mediu care sunt dincolo de controlul individului sunt clare și trebuie abordate la nivel societal și politic. Există o responsabilitate clară pentru organismele de reglementare naționale și UE în această chestiune.”
Cercetătorii cer studii mai ample și mai bine structurate pentru a clarifica legătura dintre expunerea la mediu și calitatea spermei. În paralel, ei susțin că politicile de sănătate publică orientate spre reducerea expunerii la poluanți, substanțe chimice industriale și compuși derivați din plastic ar trebui să devină o prioritate pentru sănătatea reproductivă a generațiilor viitoare. Studiul a fost prezentat la cea de-a 42-a reuniune anuală a Societății Europene de Reproducere Umană și Embriologie și publicat în Human Reproduction, în 2026.
